Diete pentru Diabet

Regimul dietetic este deosebit de important in toate tipurile de diabet zaharat si trebuie respectat indiferent de tratamentul medicamentos urmat.

Pentru a fi eficient, regimul trebuie sa fie individualizat in functie de varsta, sex, activitate fizica, preferinte alimentare, dar si de eventualele boli asociate(obezitate, hipertensiune arteriala, afectiuni renale etc.). 

Iata, pentru inceput, cateva recomandari generale in dieta diabeticilor:

- calorii: diabeticul cu greutate normala are nevoie de aceleasi valori calorice ca si individul sanatos, caloriile provenind insa din proportii diferite de lipide, glucide, proteine. Cei supraponderali vor urma un regim hipocaloric(cu mai putine calorii), iar cei subponderali- regim hipercaloric;
- glucide: 50-55% din aportul caloric(cca 300gr./zi) evitandu-se glucidele simple cu absorbtie rapida si produsele rafinate cum sunt zaharul si derivatele acestuia;
- proteine: 12-15% din calorii(cca 1gr/kg/zi); in caz de afectare renala nu se vor depasi 0,8gr/kg/zi;
- lipide: 30-35% din calorii (cca 125gr/zi);
- fibre alimentare: 30-35 gr./zi provenind din legume, fructe, cereale, leguminoase;
- aport de sare: mai putin de 7 gr/zi, iar la hipertensivi nu se vor depasi 3gr. 

Un diabetic trebuie sa manance cate putin, dar mai des (5-6 mese pe zi), sa respecte anumite ore fixe de masa, iar cina sa fie cu cel putin 2 ore inainte de culcare. 

Alimente permise pacientului diabetic:

- rosii, ardei gras, ciuperci, castraveti, varza, vinete, praz, salata, morcovi, telina, sfecla, ceapa uscata, usturoi;
- pepene, lamai, capsuni, cirese, coacaze, nuci;
- carne, peste si derivatele lor;
- lapte si derivate (branzeturi, smantana, frisca, unt);
- oua;
- bauturi nealcoolice preparate fara zahar(cu indulcitori). 

Alimente cu continut glucidic mare, interzise diabeticilor:

- zahar, miere, malt;
- biscuiti, prajituri preparate cu zahar, bomboane, ciocolata, halva;
- smochine, stafide, curmale, prune uscate, struguri, dulceturi, marmelada; 

Alimente ce trebuie consummate doar dupa cantarire:

- paine alba;
- paine graham;
- cartofi, fasole boabe, mazare boabe;
- orez. 

Pentru un adult tanar cu inaltime de 170 cm si greutate de 70kg, care realizeaza o activitate fizica medie (consum energetic de 40cal/kg/zi), un exemplu de regim poate fi urmatorul: 

Dimineata: lapte cu cafea(250 gr.), paine (60 gr.) cu branza de vaci (100 gr.) si ardei gras
Gustare: paine(40 gr.) cu unt(20 gr.) si parizer(100 gr.), fructe(100 gr.)
Dejun: supa limpede de legume cu crutoane (paine 100 gr.), perisoare cu verdeturi si pireu de cartofi(150 gr.), salata verde, paine(60 gr.), compot cu zaharina(100 gr. fructe)
Gustare: branza telemea(50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.), fructe(100 gr.)
Cina: salata asortata, paine(40 gr.), budinca de orez cu carne, crema de ou (o cescuta)
La culcare: lapte(250 ml.) si paine(20 gr.)
Total calorii: 2800/zi 

Un alt regim in diabetul fara complicatii, de data aceasta insumand 1600 calorii este urmatorul (este necesara ajustarea dietei in functie de activitatea fizica, sex - necesarul caloric zilnic in functie de aceste aspecte a fost prezentat intr-un articol trecut): 

Dimineata: ceai cu zaharina, paine(20 gr.), branza de vaci(50 gr.)
Ora 11.30: iaurt(250 gr.)
Ora 15: supa de rosii cu legume, musaca din carne(100 gr.) si cartofi(150 gr.), salata de varza, paine(40gr.)
Ora 18: gelatina din fructe(100 gr.) si frisca
Ora 21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi(200 gr.) si rosii, spuma de gris(15 gr. gris) cu lapte(250 gr.) si mar ras(200 gr.), paine(40 gr.)
Total calorii:1600/zi 

Nu trebuie uitat ca regimurile de mai sus constituie exemple de urmat in cazul diabetului necomplicat (afectiuni renale, obezitate) si fara alte boli asociate (ulcer gastroduodenal cronic, colecistita cronica, hepatita cronica, hipertensiune arteriala etc.) 

De asemenea, in cazul copiilor sau gravidelor ce sufera de diabet zaharat, este necesar ca acest regim sa fie ajustat. De aceea, in articolele viitoare va voi prezenta unele modele de regim pentru cateva din cazurile de mai sus. 

Pe langa categoriile de alimente care sunt permise in aceasta afectiune, este nevoie sa cunoasteti si anumite reguli de preparare a acestora, reguli care de multe ori nu sunt cunoscute de catre pacienti: 

- nu se va folosi niciodata zaharul sau produsele zaharoase la pregatirea alimentelor;
- pentru a inlatura gustul amarui, observat uneori, al zaharinei sau al altor indulcitori, acestia se vor dizolva in putina apa. Aceasta se va adauga la sfarsitul pregatirii preparatului;
- prepararea sosurilor se face fara faina. Pentru ingrosare se pot folosi legumele trecute prin sita;
- painea, daca se consuma prajita, va trebui cantarita inainte de prajire pentru ca prin deshidratare creste cantitatea de glucide;
- fructele si legumele se cantaresc inainte de tratamentul termic (fierbere,coacere). Cel mai bine este insa sa se consume cat mai mult posibil in stare cruda;
- in urma fierberii, pastele fainoase isi maresc volumul si vor contine aproximativ 20 gr. glucide la 100 gr. paste.

Ce trebuie sa faca bolnavul de diabet pentru a trăi normal (ca o persoană fără diabet)?

Regula de bază, verificată în practica clinică și evidențiată în analizele științifice, este menținerea sub control a glicemiei de către fiecare pacient sau persoană cu risc de a face diabet!

Citeste tot articolul.

Nouă simptome ale diabetului zaharat

În România, 1 din 20 de persoane suferă de diabet, iar fiecare al şaptelea român prezintă riscul de a se îmbolnăvi de diabet, arată statisticile. Află care sunt simptomele care pot anunţa prezenţa diabetului!

Citeste tot articolul.

Despre Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale glucozei în sânge (hiperglicemie) și dezechilibrarea metabolismului.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recunoaște trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și gestațional (de sarcină). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulți termeni vechi cum ar fi diabet juvenil și diabet insulino-dependent. La fel, termenuldiabet zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care și diabet insulino-independent (non insulino-dependent).

Diabetul zaharat tip 1

Diabetul zaharat tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină din insulele Langerhans din pancreas, care conduce la un deficit de insulină. Principala cauză este o reacție autoimună mediată de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezintă aproximativ 10% din cazurile de diabet zaharat din Europa și America de Nord. Majoritatea pacienților prezintă debutul în plină sănătate, frecvent la vârsta copilăriei (deși poate să apară la orice vârstă). Sensibilitatea la insulină este normală mai ales în stadiile incipiente.

Hormonul numit insulina permite celulelor corpului să utilizeze glucoza ca sursă de energie. Cand secreția de insulină este insuficientă sau când insulina nu-și îndeplinește rolul în organism, afecțiunea se numește diabet zaharat. Diabetul poate fi ținut sub control printr-o supraveghere atentă a dietei și a greutății și prin exerciții fizice, ca supliment a tratamentului medical.

Prin digestie, unele alimente cu carbohidrați sunt transformate în zahăr mai repede decat altele. Acestea au un indice glicemic mai înalt. Diabeticii ar trebui sa opteze pentru alimentele care se digeră mai lent. Un aport de grăsimi și proteine poate să scadă indicele glicemic al unei mese. Consultați dieteticianul sau medicul înainte de a vă modifica dieta.

Alimente cu indice glicemic foarte scăzut: legume verzi, fasole boabe, alune, brânză, unt, soia, linte, pește, ouă, crustacee, orz, carne, fructe ;

Indice glicemic scăzut: fasole la cuptor, mazăre, naut, fasole neagră, cartofi dulci, nuci, porumb dulce, mere, portocale, struguri, iaurt, pere, pâine de secară, paste, fulgi de ovaz ;

Indice glicemic moderat: pepene roșu, sfeclă, banane, stafide, pâine albă și integrală, biscuiți din secară, mussli, orez, zahăr cristalizat ;

Indice glicemic foarte înalt: miere, orez expandat, fulgi de porumb, prăjituri din orez, morcovi, baghetă, păstârnac, cartofi.

Tipul 1 necesită tratamentul cu insulină prin injecție, sau, mai nou, inhalare.

 Diabetul zaharat tip 2

Diabetul zaharat tip 2 se datorează rezistenței crescute la insulină a țesuturilor, însoțită de scăderea secreției de insulină. Lipsa de răspuns la insulină a țesuturilor se datorează cel mai probabil modificării receptorului pentru insulină de pe membrana celulară.

Tipul 2 este tratat cu medicație o lungă perioadă, el necesitând aportul extern de insulină doar din momentul în care tratamentul oral nu mai este eficient în controlul concetrației glucozei sanguine (tipul 2 este caracterizat printr-o insulinemie ridicată (ca efect compensatoriu), fapt care duce, în timp, la epuizarea capacității endogene de secreție; noile medicamente orale care ridică sensibilitatea celulelor la insulină au tendința să protejeze funcția de secreție, în contrast cu cele care dimpotrivă, își bazează acțiunea pe stimularea acesteia).

Factori care pot cauza diabetul tip 2 includ: regimul sedentar de viață și abundența calorică a dietei moderne, fapt concertizat în obezitate sau măcar indici ai masei corporale ridicați, fumatul de tutun, o mărire a nivelului de colesterol, tensiune (presiunea) arterială înaltă.

Complicații

Toate tipurile de diabet au simptome și complicații similare. Hiperglicemia poate duce la deshidratare și cetoacidoză. Complicațiile de termen lung sunt de ordin vascular și neurologic. Problemele vasculare sunt de 2 tipuri: macrovasculare și microvasculare; cele macrovasculare sunt reprezentate de maladia cardiovasculară (infarct, angină) și accidentul vascular cerebral (AVC); problemele microvasculare sunt nefropatia diabetică, gravă maladie renală și retinopatia diabetică (problemă care constă într-o alterare continuă și uneori brutală a retinei, fapt care poate conduce la orbire. Tot de natură microvasculară este și impotență provocată de diabetul necontrolat, ca și o parte dintre problemele piciorului diabetic, care se manifestă printr-o lentoare a vindecării plăgilor pe extremități, infecții repetate și dificil de tratat, cangrenă cu risc de amputare, etc. O altă categorie de complicații tardive ale diabetului sunt cele de ordin neurologic, anume neuropatia diabetică. Aceasta se manifestă prin pierderea senzației, simțului, în membrele inferioare (picioare) și dureri neuropatice 

(senzații de durere, arsură, în picioare, fără cauze imediate externe).

sursa text: Wikipedia