Diete pentru Diabet

Regimul dietetic este deosebit de important in toate tipurile de diabet zaharat si trebuie respectat indiferent de tratamentul medicamentos urmat.

Pentru a fi eficient, regimul trebuie sa fie individualizat in functie de varsta, sex, activitate fizica, preferinte alimentare, dar si de eventualele boli asociate(obezitate, hipertensiune arteriala, afectiuni renale etc.). 

Iata, pentru inceput, cateva recomandari generale in dieta diabeticilor:

- calorii: diabeticul cu greutate normala are nevoie de aceleasi valori calorice ca si individul sanatos, caloriile provenind insa din proportii diferite de lipide, glucide, proteine. Cei supraponderali vor urma un regim hipocaloric(cu mai putine calorii), iar cei subponderali- regim hipercaloric;
- glucide: 50-55% din aportul caloric(cca 300gr./zi) evitandu-se glucidele simple cu absorbtie rapida si produsele rafinate cum sunt zaharul si derivatele acestuia;
- proteine: 12-15% din calorii(cca 1gr/kg/zi); in caz de afectare renala nu se vor depasi 0,8gr/kg/zi;
- lipide: 30-35% din calorii (cca 125gr/zi);
- fibre alimentare: 30-35 gr./zi provenind din legume, fructe, cereale, leguminoase;
- aport de sare: mai putin de 7 gr/zi, iar la hipertensivi nu se vor depasi 3gr. 

Un diabetic trebuie sa manance cate putin, dar mai des (5-6 mese pe zi), sa respecte anumite ore fixe de masa, iar cina sa fie cu cel putin 2 ore inainte de culcare. 

Alimente permise pacientului diabetic:

- rosii, ardei gras, ciuperci, castraveti, varza, vinete, praz, salata, morcovi, telina, sfecla, ceapa uscata, usturoi;
- pepene, lamai, capsuni, cirese, coacaze, nuci;
- carne, peste si derivatele lor;
- lapte si derivate (branzeturi, smantana, frisca, unt);
- oua;
- bauturi nealcoolice preparate fara zahar(cu indulcitori). 

Alimente cu continut glucidic mare, interzise diabeticilor:

- zahar, miere, malt;
- biscuiti, prajituri preparate cu zahar, bomboane, ciocolata, halva;
- smochine, stafide, curmale, prune uscate, struguri, dulceturi, marmelada; 

Alimente ce trebuie consummate doar dupa cantarire:

- paine alba;
- paine graham;
- cartofi, fasole boabe, mazare boabe;
- orez. 

Pentru un adult tanar cu inaltime de 170 cm si greutate de 70kg, care realizeaza o activitate fizica medie (consum energetic de 40cal/kg/zi), un exemplu de regim poate fi urmatorul: 

Dimineata: lapte cu cafea(250 gr.), paine (60 gr.) cu branza de vaci (100 gr.) si ardei gras
Gustare: paine(40 gr.) cu unt(20 gr.) si parizer(100 gr.), fructe(100 gr.)
Dejun: supa limpede de legume cu crutoane (paine 100 gr.), perisoare cu verdeturi si pireu de cartofi(150 gr.), salata verde, paine(60 gr.), compot cu zaharina(100 gr. fructe)
Gustare: branza telemea(50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.), fructe(100 gr.)
Cina: salata asortata, paine(40 gr.), budinca de orez cu carne, crema de ou (o cescuta)
La culcare: lapte(250 ml.) si paine(20 gr.)
Total calorii: 2800/zi 

Un alt regim in diabetul fara complicatii, de data aceasta insumand 1600 calorii este urmatorul (este necesara ajustarea dietei in functie de activitatea fizica, sex - necesarul caloric zilnic in functie de aceste aspecte a fost prezentat intr-un articol trecut): 

Dimineata: ceai cu zaharina, paine(20 gr.), branza de vaci(50 gr.)
Ora 11.30: iaurt(250 gr.)
Ora 15: supa de rosii cu legume, musaca din carne(100 gr.) si cartofi(150 gr.), salata de varza, paine(40gr.)
Ora 18: gelatina din fructe(100 gr.) si frisca
Ora 21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi(200 gr.) si rosii, spuma de gris(15 gr. gris) cu lapte(250 gr.) si mar ras(200 gr.), paine(40 gr.)
Total calorii:1600/zi 

Nu trebuie uitat ca regimurile de mai sus constituie exemple de urmat in cazul diabetului necomplicat (afectiuni renale, obezitate) si fara alte boli asociate (ulcer gastroduodenal cronic, colecistita cronica, hepatita cronica, hipertensiune arteriala etc.) 

De asemenea, in cazul copiilor sau gravidelor ce sufera de diabet zaharat, este necesar ca acest regim sa fie ajustat. De aceea, in articolele viitoare va voi prezenta unele modele de regim pentru cateva din cazurile de mai sus. 

Pe langa categoriile de alimente care sunt permise in aceasta afectiune, este nevoie sa cunoasteti si anumite reguli de preparare a acestora, reguli care de multe ori nu sunt cunoscute de catre pacienti: 

- nu se va folosi niciodata zaharul sau produsele zaharoase la pregatirea alimentelor;
- pentru a inlatura gustul amarui, observat uneori, al zaharinei sau al altor indulcitori, acestia se vor dizolva in putina apa. Aceasta se va adauga la sfarsitul pregatirii preparatului;
- prepararea sosurilor se face fara faina. Pentru ingrosare se pot folosi legumele trecute prin sita;
- painea, daca se consuma prajita, va trebui cantarita inainte de prajire pentru ca prin deshidratare creste cantitatea de glucide;
- fructele si legumele se cantaresc inainte de tratamentul termic (fierbere,coacere). Cel mai bine este insa sa se consume cat mai mult posibil in stare cruda;
- in urma fierberii, pastele fainoase isi maresc volumul si vor contine aproximativ 20 gr. glucide la 100 gr. paste.

Ce trebuie sa faca bolnavul de diabet pentru a trăi normal (ca o persoană fără diabet)?

Regula de bază, verificată în practica clinică și evidențiată în analizele științifice, este menținerea sub control a glicemiei de către fiecare pacient sau persoană cu risc de a face diabet!

Citeste tot articolul.

Nouă simptome ale diabetului zaharat

În România, 1 din 20 de persoane suferă de diabet, iar fiecare al şaptelea român prezintă riscul de a se îmbolnăvi de diabet, arată statisticile. Află care sunt simptomele care pot anunţa prezenţa diabetului!

Citeste tot articolul.

Despre Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale glucozei în sânge (hiperglicemie) și dezechilibrarea metabolismului.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recunoaște trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și gestațional (de sarcină). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulți termeni vechi cum ar fi diabet juvenil și diabet insulino-dependent. La fel, termenuldiabet zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care și diabet insulino-independent (non insulino-dependent).

Diabetul zaharat tip 1

Diabetul zaharat tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină din insulele Langerhans din pancreas, care conduce la un deficit de insulină. Principala cauză este o reacție autoimună mediată de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezintă aproximativ 10% din cazurile de diabet zaharat din Europa și America de Nord. Majoritatea pacienților prezintă debutul în plină sănătate, frecvent la vârsta copilăriei (deși poate să apară la orice vârstă). Sensibilitatea la insulină este normală mai ales în stadiile incipiente.

Hormonul numit insulina permite celulelor corpului să utilizeze glucoza ca sursă de energie. Cand secreția de insulină este insuficientă sau când insulina nu-și îndeplinește rolul în organism, afecțiunea se numește diabet zaharat. Diabetul poate fi ținut sub control printr-o supraveghere atentă a dietei și a greutății și prin exerciții fizice, ca supliment a tratamentului medical.

Prin digestie, unele alimente cu carbohidrați sunt transformate în zahăr mai repede decat altele. Acestea au un indice glicemic mai înalt. Diabeticii ar trebui sa opteze pentru alimentele care se digeră mai lent. Un aport de grăsimi și proteine poate să scadă indicele glicemic al unei mese. Consultați dieteticianul sau medicul înainte de a vă modifica dieta.

Alimente cu indice glicemic foarte scăzut: legume verzi, fasole boabe, alune, brânză, unt, soia, linte, pește, ouă, crustacee, orz, carne, fructe ;

Indice glicemic scăzut: fasole la cuptor, mazăre, naut, fasole neagră, cartofi dulci, nuci, porumb dulce, mere, portocale, struguri, iaurt, pere, pâine de secară, paste, fulgi de ovaz ;

Indice glicemic moderat: pepene roșu, sfeclă, banane, stafide, pâine albă și integrală, biscuiți din secară, mussli, orez, zahăr cristalizat ;

Indice glicemic foarte înalt: miere, orez expandat, fulgi de porumb, prăjituri din orez, morcovi, baghetă, păstârnac, cartofi.

Tipul 1 necesită tratamentul cu insulină prin injecție, sau, mai nou, inhalare.

 Diabetul zaharat tip 2

Diabetul zaharat tip 2 se datorează rezistenței crescute la insulină a țesuturilor, însoțită de scăderea secreției de insulină. Lipsa de răspuns la insulină a țesuturilor se datorează cel mai probabil modificării receptorului pentru insulină de pe membrana celulară.

Tipul 2 este tratat cu medicație o lungă perioadă, el necesitând aportul extern de insulină doar din momentul în care tratamentul oral nu mai este eficient în controlul concetrației glucozei sanguine (tipul 2 este caracterizat printr-o insulinemie ridicată (ca efect compensatoriu), fapt care duce, în timp, la epuizarea capacității endogene de secreție; noile medicamente orale care ridică sensibilitatea celulelor la insulină au tendința să protejeze funcția de secreție, în contrast cu cele care dimpotrivă, își bazează acțiunea pe stimularea acesteia).

Factori care pot cauza diabetul tip 2 includ: regimul sedentar de viață și abundența calorică a dietei moderne, fapt concertizat în obezitate sau măcar indici ai masei corporale ridicați, fumatul de tutun, o mărire a nivelului de colesterol, tensiune (presiunea) arterială înaltă.

Complicații

Toate tipurile de diabet au simptome și complicații similare. Hiperglicemia poate duce la deshidratare și cetoacidoză. Complicațiile de termen lung sunt de ordin vascular și neurologic. Problemele vasculare sunt de 2 tipuri: macrovasculare și microvasculare; cele macrovasculare sunt reprezentate de maladia cardiovasculară (infarct, angină) și accidentul vascular cerebral (AVC); problemele microvasculare sunt nefropatia diabetică, gravă maladie renală și retinopatia diabetică (problemă care constă într-o alterare continuă și uneori brutală a retinei, fapt care poate conduce la orbire. Tot de natură microvasculară este și impotență provocată de diabetul necontrolat, ca și o parte dintre problemele piciorului diabetic, care se manifestă printr-o lentoare a vindecării plăgilor pe extremități, infecții repetate și dificil de tratat, cangrenă cu risc de amputare, etc. O altă categorie de complicații tardive ale diabetului sunt cele de ordin neurologic, anume neuropatia diabetică. Aceasta se manifestă prin pierderea senzației, simțului, în membrele inferioare (picioare) și dureri neuropatice 

(senzații de durere, arsură, în picioare, fără cauze imediate externe).

sursa text: Wikipedia

Fibrele te tin departe de medic

Un mar pe zi, plus alte cateva fructe, legume si cereale integrale, toate continand fibre, te tin departe de medic. Fibrele previn bolile de inima, diabetul, cancerul si mentin o silueta frumoasa. 

Fibrele sunt de fapt o forma de carbohidrat pe care corpul nu o poate absorbi. Femeile ar trebui sa consume minimum 25 g fibre zilnic, iar barbatii 38. Fibrele sunt reputate in primul rand pentru efectele lor benefice asupra sistemului digestiv, dar studiile noi arata ca avem mai multe motive sa le consumam. 

Boli de inima 

Cu cat o persoana consuma mai multe fibre, cu atat ea are un risc mai scazut de a se imbolnavi sau de a muri de inima, spun studiile. Un studiu din 2008, publicat in American Journal of Clinical Nutrition a scos la iveala faptul ca riscul de moarte prin boala coronariana scade cu 17% la fiecare 10 g fibre consumate, iar riscul de moarte prin orice cauza scade cu 9%. 

Fibrele previn bolile de inima din mai multe motive. Ele reduc nivelul colesterolului rau, tensiunea si rezistenta la insulina, toti acestia fiind factori de risc in bolile cariovasculare. 

Cancer 

Studiile au aratat ca aportul suficient de fibre reduce riscul de tumori colorectale. Nu se stie insa daca efectele benefice se datoreaza fibrelor in sine sau vitaminelor si mineralelor din alimentele bogate in fibre. 

De obicei, oamenii care au un consum mare de fibre mananca putine grasimi saturate (carne grasa, unt, lactate), iar grasimile saturate sunt asociate cu riscul de cancer la colon. 


Proprietatile anticanceroase ale fibrelor sunt si mai evidente in cazul tumorilor la san. Un studiu britanic ce a urmarit evolutia a peste 35 000 femei, timp de 9 ani, a aratat ca riscul de cancer la san era mai scazut pentru femeile la premenopauza cu diete bogate in fibre. 

Sindromul intestinului iritabil 

Oamenii care sufera de sindromul intestinului iritabil se lupta cu diareea, constipatia, crampele si balonarile. Fibrele insolubile ajuta la regularizarea scaunului si prevenirea constipatiei. 

Diabet 


Cercetarile au aratat ca o dieta ce contine cereale cu continut mare de fibre (cerealele integrale) este asociata cu un risc scazut de diabet. Fibrele sunt insa benefice si pentru oamenii care sufera deja de diabet deoarece nu maresc nivelul glucozei in sange. Persoanele cu rezistenta la insulina si diabet beneficiaza mai mult de pe urma fibrelor solubile, deoarece previn modificarile glucozei. 

Silueta 

Fibrele ajuta la mentinerea siluetei si la scaderea in greutate. 74 000 femei au fost urmarite timp de 12 ani, iar acelea care au mancat cele mai multe fibre aveau un risc cu 49% mai scazut de ingrasare fata de cele care consumau cele mai putine fibre. 


*text preluat de pe sanatate.ele.ro

Pentru a suplimente consumul de fibre vă recomandăm următoarele produse:
- Flavin 7 Fibre
- Semințe de cânepă cu fibre
- Semințe de cânepă cu fibre și ciocolată

Despre Homeopatie

Aplicata inca de pe vremea lui Hipocrate (460-377 i.Ch.), homeopatia a fost uitata timp de secole. Medicul german Christian Samuel Friedrich Hahnemann (1755-1843) are meritul de a o fi redescoperit, fiind astfel intemeietorul homeopatiei moderne. Anul de nastere al acestui sistem medical este 1796. 


    Hahnemann nu se socotea pe sine descoperitorul legii similitudinii deoarece inca din timpul lui Hipocrate se cunosteau si se aplicau doua metode terapeutice principale: 

 - alopatia - metoda care trata folosind contrariile. Cele mai multe dintre medicamentele pe care ea le foloseste au prefixul ‘anti-‘ (de exemplu durerea cu antialgice, febra cu antipiretice, tusea cu antitusive etc.). Substantele utilizate de alopatie sunt capabile sa provoace in organismul bolnav o stare diferita de simptomele bolii sale, adica o alta manifestare biologica, deviind boala intr-un alt sector organic. 

 - homeopatia - metoda de tratare a bolnavului cu remedii similare sau identice, capabile sa produca intr-un organism sanatos o stare asemanatoare simptomelor bolii sale. Ea porneste de la ideea ca simptomele reprezinta o reactie de aparare a organismului, care astfel incearca sa evite un rau mai mare. Folosind remedii similare homeopatia intareste forta vitala care actioneaza permanent pentru mentinerea organismului in echilibru. Exemple gasim adesea in medicina populara: picioarele inghetate se frictioneaza cu zapada, cel care seara face abuz de alcool, dimineata “se drege” tot cu alcool (dar in doza mult mai mica!), iar dragostea nefericita se vindeca cu o noua iubire etc. Cum spune intelepciunea populara: “cui pe cui se scoate!” 

    Hipocrate, parintele medicinei, a scris ca „natura organismului omenesc poate fi inteleasa numai ca un intreg.” Insa acest lucru a fost ignorat o lunga perioada de timp, caci incepand de pe vremea lui Galien (131–201 d.Ch.), lumea medicala a aderat la afirmatia acestuia, conform careia “contrariile trebuie tratate cu contrarii.” Hahnemann este cel care a descoperit legile terapeutice ale homeopatiei si experimentarea substantelor pe oameni sanatosi, tinandu-se astfel seama de emotiile omului, mintea si trupul sau ca o unitate in interactiune. Aceasta poate fi considerata cea mai importanta contributie a sa la dezvoltarea medicinei, caci prin metoda sa unica, a experimentarii pe oameni (autoexperimentare), el a facut posibila aplicarea in intregime a principiului similitudinii. 

    Acest lucru a fost intuit si de unii dintre inaintasii sai: Hipocrate, Paracelsus, Avicenna, dar el este cel care a redescoperit homeopatia si a elaborat un sistem stiintific, ridicand-o la rangul unei adevarate arte a vindecarii. Lui Paracelsus, de exemplu, o mare personalitate a medicinei care a trait in secolul al XVI-lea, ii apartine celebra fraza “orice substanta este si otrava si medicament si numai doza face deosebirea dintre otrava si medicament”.


Fiu al unui modest pictor de portelanuri, Samuel Hahnemann s-a nascut la 10 aprilie 1755 in Germania, la Meissen. A absolvit facultatea de medicina in 1779. Dar profund dezamagit de metodele chimice si fizice grosolane utilizate in acele timpuri (emetice, purgative, laxative, diuretice si mai ales sangerarile), care doar debilitau pacientul si ii mareau suferinta, el abandoneaza curand practica medicala. 

    Fiind un foarte bun cunoscator al mai multor limbi, tanarul medic recurge la munca de traduce a diferitelor lucrari de medicina si chimie pentru a-si intetine familia. Traducand Materia Medica a lui William Cullen, intr-una dintre adnotarile sale caracteristice, Hahnemann critica parerea lui Cullen potrivit careia scoarta arborelui de China ar trata malaria datorita gustului sau amar. Hahnemann a avut ideea geniala de a incerca pe sine efectele scoartei de China. Astfel, el a inghitit aceasta substanta de doua ori pe zi si treptat au inceput sa ii apara simptomele caracteristice malariei! Crizele se repetau de fiecare data cand lua praf de scoarta de China si dispareau daca oprea administrarea. Aceste constatari l-au frapat pe Hahnemann.
 In medicina alopata se recomanda ca la aparitia unui simptom sa se administreze un medicament care sa atenueze, sa inabuse, sa suprime acel simptom. Aceasta relatie simptom - medicament era (si este inca) bine intiparita in mintea medicilor si pacientilor. Dar Hahnemann, din experienta personala, a descoperit ca medicamentul care ajuta la tratamentul malariei produce la un om sanatos simptome similare malariei. 
Experimentele care au urmat au demonstrat una dintre legile naturale: substanta care produce anumite simptome la un om sanatos, le trateaza la un om bolnav. Aceasta lege a fost numita de Hahnemann legea similitudinii. Enuntarea si demonstrarea ei practica a fost prima dintre multele contributii ale lui Hahnemann la progresul medicinei. Iar noul sistem medical pe care l-a elaborat l-a numit homeopatie. Astfel el este intemeietorul homeopatiei moderne, o medicina noua, revolutionara, opusa medicinei acelor timpuri.

Cate calorii contin bauturile de Sarbatori?

Și pentru că au sosit sărbătorile de iarnă, iar pe meleagurile noastre se obișnuiește a se exagera cu unele alimente și băuturi, nu tocmai sănătoase pentru organism, am publicat acest articol.*


Nu numai alimentele de pe masa de Craciun sau de Revelion sunt bogate in calorii, ci si bauturileconsumate. Mayoclinic.com ofera o lista a caloriilor continute de cele mai frecvente bauturi consumate de Sarbatori. 

1.    Bauturile non-alcoolice contin 9 calorii (pentru 140 de ml). 
2.    Vinul spumant contine 72 de calorii, pentru aceeasi cantitate. 
3.    Sampania are si ea 96 de calorii (pentru 120 de ml.) 
4.    Cocktailul obtinut din alcool, cedru si menta are 117 calorii pentru 250 de ml. 
5.    Vinul alb are 121 de calorii pentru 150 de ml, iar cel rosu are 125 de calorii pentru aceeasi cantitate. 
6.    Un pahar de suc acidulat de portocale contine 152 de calorii
7.    un pahar de lichior contine 186 de calorii. 
8.    90 de ml de martini au 190 de calorii




*text preluat de pe www.slabeste-ma.ro

Care sunt motivele problemelor de nutritie?

Problemele de nutritie pot decurge dintr-o alimentatie insuficienta (malnutritie) sau din cauza faptului ca organismul nu absoarbe sau absoarbe putin elementele nutritive prezente in alimentele consumate (malabsorbtia).

• Iata citiva factori susceptibili de a antrena malnutritia:
  • Incapacitatea de a procura alimentele necesare din cauza unui venit limitat
  • Un apetit scazut datorita unei depresii, boli sau efecte secundare datorate medicamentelor
  • Dificultatea in masticarea si inghitirea mâncarii datorita unei boli a gingiilor sau dintilor, ulcerelor la nivelul gurii sau gâtului.
  • Teama de a vomita mincarea in cazul starilor de greata.
  • Senzatia de a fi plin chiar daca hrana a fost putina deoarece stomacul nu se videaza adecvat de mâncarea ingerata.
• Factori susceptibili de a cauza malabsorbtia:
  • O infectie la nivelul stomacului sau intestinelor care reduce capacitatea intestinelor de a absorbi elementele nutritive care se gasesc in alimentele ingerate.
  • O diaree cauzata de infectiile la nivelul stomacului si intestinelor sau datorata efectelor secundare ale medicamentelor.

Cum stiu ca ma hranesc corect? 
Alimentele pe care le consumam sunt compuse din trei elemente: proteine, materii grase si glucide (sau hidrati de carbon). Unul din obiectivele unei bune nutritii este acela de a obtine un bun echilibru al acestor elemente.

• Proteinele:
  • Proteinele sunt compuse din diferiti acizi aminati. Acesti acizi aminati se combina in diferite moduri pentru a forma musculatura, pielea si parul, dar si o parte din sistemul imunitar si tesuturile organismului.
  • Alimentele bogate in proteine cuprind: carnea rosie, carnea de pasare, pestele, ouale, nucile, cerealele, fasolea, grauntele. Este de preferat consumarea proteinelor provenite din diferite surse alimentare pentru a beneficia de o mai buna varietate de acizi aminati.
  • O alimentatie sanatoasa ar trebui sa contina 2-3 portii de alimente bogate in proteine in fiecare zi. O portie poate insemna o bucata de carne de marimea unui pumn, o jumatate de ceasca de fasole, doua oua.
• Lipidele :
  • Exista diferite tipuri de lipide si fiecare are un anumit rol in organism. Lipidele servesc drept „perna” pentru a proteja organele interne, la inmagazinarea energiei pentru o utilizare ulterioara, la formarea invelisului extern al celulelor; ele intra deasemenea in compozitia unui numar mare de hormoni. Lipidele contribuie totodata si la transportul vitaminelor A, D, E, si K in ansamblul organismului.
  • Grasimile saturate sunt grasimi de origine animala care se gasesc in unt si anumite parti ale carnii rosii. Ele pot creste nivelul de colesterol si pot ocaziona probleme inimii.
  • Grasimile polisaturate provin din uleiurile vegetale precum margarina, uleiul de arahide si porumb. Conform unor studii, aceste grasimi ar putea avea ca efect reducerea numarului de limfocite T prezente in sistemul imunitar. Din contra, ele sunt mai putin susceptibile in a creste nivelul de colesterol decât grasimile saturate.
  • Grasimile mononesaturate se regasesc in uleiurile vegetale precum uleiul de masline si uleiul de canola. Aceste grasimi nu au efecte negative asupra sistemului imunitar sau a nivelului de colesterol.
  • Acizii grasi omega-3 sunt numiti acizi grasi esentiali, deoarece organismul este incapabil sa ii fabrice, ei fiind asimilati din alimente. Acestia se gasesc in grasimile de peste si fructe de mare, in anumite tipuri de fasole. S-a demonstrat ca acesti acizi au ca efecte binefacatoare reducerea bolilor inimii si ameliorarea sistemului imunitar.
• Glucidele sau hidratii de carbon:
  • Glucidele reprezinta o sursa de energie corporala care ne permite sa efectuam activitatile cotidiene. Ele se gasesc in zaharurile simple, sau sub forma de glucide complexe in alte alimente precum pâinea, orezul, pastele, cerealele, fructele si legumele. Glucidele complexe sunt preferate in locul zaharurilor simple deoarece ele cuprind deasemenea si alte minerale si vitamine.
  • O alimentatie sanatoasa ar trebui sa contina 5-12 portii de cereale si graunte, 5-10 portii de legume si fructe in fiecare zi. O portie de cereale sau de graunte poate fi egala cu o felie de pâine sau o jumatate de ceasca de orez. O portie de fructe sau legume inseamna un fruct proaspat de marime medie sau o jumatate de ceasca de bucati dintr-o leguma.
• Lichidele:
  • Organismul uman este constituit in principal din apa. Apa serveste deasemenea la transportul elementelor nutritive (nutrimente) in organism si contribuie la pastrarea rinichilor in stare buna. Toata lumea trebuie sa inlocuiasca apa care este eliminata din corp prin transpiratie si urina.
  • Anumite bauturi precum alcoolul si cafeaua au ca efect eliminarea apei din organism in loc sa contribuie la cresterea nivelului ei in organism.

Pentru a avea o nutritie buna:

• Beti echivalentul a 8 pahare de apa, suc sau alte lichide fara cafeina in fiecare zi.
• Mâncati mai multe cereale, pâine, produse bogate in graunte, fructe si legume, reduce-ti consumul de sare, alcool si materii grase.
• Mâncati de trei ori pe zi sau mai mult.
• Luati suplimente in vitamine multiple.
• Plimbati-va pe jos sau faceti câteva exercitii in fiecare zi.
• Asigurati-va ca mâncarea a fost preparata si manipulata in mod igienic.
• Apelati un dietetician pentru a afla mai multe informatii asupra alimentelor pe care le consumati in mod regulat.